În evaluarea sustenabilității, un reper important este capacitatea rezultatelor de a continua să funcționeze după încheierea finanțării. Nu doar existența unor livrabile finale, ci menținerea practicilor, serviciilor și relațiilor construite în timpul implementării.
În 2024, la un an de la finalizarea proiectului Investim în educația incluzivă, implementat de ADV România, centrele educaționale dezvoltate în Miroslava, Cornești, Hârlău și Botoșani erau în continuare active. Copiii frecventau centrele pentru sprijin educațional, cadrele didactice aplicau metodele de lucru dezvoltate în proiect, iar părinții rămăseseră implicați în parcursul educațional al copiilor.
Postarea publicată de Fondul Român de Dezvoltare Socială, finanțatorul proiectului, surprinde această evoluție și oferă o perspectivă externă asupra modului în care o intervenție cu durată limitată a fost preluată și utilizată la nivel local. Educația incluzivă a continuat ca practică susținută prin colaborarea dintre copil, familie, școală și comunitate.
În acest context, sustenabilitatea a fost asociată cu utilitatea percepută a serviciilor dezvoltate. Continuitatea nu a fost determinată de resurse suplimentare, ci de integrarea centrelor în viața comunității și de menținerea metodelor de lucru dincolo de perioada de finanțare.
De aceea, această mărturie externă este importantă pentru noi. Ea arată că educația a continuat și după proiect. Iar acolo unde continuitatea există, putem vorbi despre sustenabilitate reală.
Atunci când comunitatea percepe utilitatea unui serviciu, îl păstrează. Atunci când profesorii își schimbă metoda, iar copiii câștigă încredere, impactul nu dispare odată cu raportarea finală.
